Ştiu de Asociaţia Inima Copiilor de câţiva ani de zile şi nu din mass-media ci pentru că acolo din fericire sunt oameni cu suflet mare pe care am şi plăcerea să-i cunosc. Spun cu suflet mare nu pentru că aş vrea neapărat să-i laud dar numai ideea de a te gândi să înfiinţezi un ONG care să se dedice problemelor cardiace ale copiilor din România te caracterizează astfel. Am aflat că sunt mulţi copii cu probleme de inimă şi până nu s-au făcut demersuri de către această asociaţie prin strângere de fonduri şi aducerea unor specialişti din Italia care să pună bazele unui proiect serios la Cluj, aceştia nu aveau nicio şansă în ţara noastră, operaţiile costând câteva zeci de mii de euro, poate chiar sute, şi nu puteau fi efectuate decât în străinătate.
Acum lucrurile s-au schimbat şi trebuie să se schimbe în continuare, pentru că ajutorul din partea statului nu va fi niciodată de ajuns, trebuie şi noi să punem umărul ca cei cu nevoi să poată avea aproape şansa de a trăi. Împreună cu mai mulţi colegi şi prieteni am donat 2% din veniturile noastre în speranţa că puţin cu puţin, chiar dacă nu va fi suficient, măcar vom ajuta să aducem visul şi speranţa mai aproape.
Scopul asociaţiei acum este de a creea un departament în Bucureşti şi de a mări şansele celor mici de aici şi din apropiere la o viaţă normală. Nimic nu se compară cu sentimentul că ai făcut o faptă bună şi că prin tine cineva are o speranţă în plus, aşa că îi îndemn pe cei care pot ajuta ca proiectul să se finalizeze să nu ezite şi să ia atitudine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dacă ai o opinie de ce să nu o exprimi?